Limbajul dragostei si respectului – dr. Emerson Eggerichs

limbajul dragostei si respectului

De-a lungul timpului, noțiunea de „căsnicie” a fost definită printr-o serie nemărginită de cuvinte, de sintagme, a fost descrisă metaforic de către cei mai buni poeți ai lumii, a fost expusă, de către faimoși dramaturgi, în piesele de teatru nemuritoare. Cu toate acestea, după atâta amar de vreme, putem noi, oare, desluși semnificația abstractă a acestui tumult de sentimente?

Cunoscut la nivel internațional drept orator specializat în relațiile dintre bărbat și femeie, Dr. Emerson Eggerichs a lansat sub atenția publicului, în anul 2004, best-seller-ul „Limbajul dragostei și respectului”, lucrare în care abordează o viziune biblică în scopul de a trata în detaliu, așa cum sugerează și titlul, dragostea și respectul în căsnicie, pe baza cuvintelor rostite de Sfântul Pavel: „Soţiilor, supuneţi-vă soţilor voştri ca Domnului, pentru că soţul este capul soţiei, aşa cum Cristos este capul Bisericii, trupul al cărui Mântuitor este El. Şi, aşa cum Biserica I se supune lui Cristos, la fel şi soţiile trebuie să li se supună soţilor lor în toate. Soţilor, iubiţi-vă soţiile aşa cum Şi-a iubit Cristos Biserica! El S-a dat pe Sine pentru ea!”.

În prima parte a cărții, intitulată „Ciclul nebuniei”, autorul alege să ne dezvăluiască cum și-a regăsit inspirația de a trata subiectul. Devenim astfel familiari cu activitatea sa de pastor, care presupunea, adesea, consilieri ale unor cupluri de oameni căsătoriți, ale căror probleme erau legate deseori de faptul că femeile afirmau că soții lor nu le iubesc și bărbații spuneau că nu pimesc respect din parea soțiilor. Studiind constant Scriptura, autorul a închegat o legătură între cele două afirmații, legătură pe care a denumit-o, ulterior, „Ciclul nebuniei”: fără dragoste din partea soțului, ea nu îi oferă respect; fără respect din partea soției, el nu îi oferă dragoste.

Ciclul nebuniei se referă, în definitiv, la COMUNICARE, iar un lucru este cert: femeile și bărbații au moduri diferite de a comunica, transmițându-și reciproc mesaje codate, însă rămân blocați când vine vorba de a le decoda, fapt ce duce la răstălmăcirea situațiilor prin interpretări greșite. Ce e de făcut? Autorul aduce în prim plan practicarea a două acronime, ce reprezintă cheia simplificării conexiunii dintre doi soți sau, cum alege să le denumească el însuși, „domenii esențiale ce revin în sarcina fiecăruia dintre cei doi soți”: A-D-I-A-F-A, adresat femeilor, și C-I-A-G-R-S, adresat bărbaților.

Fiecare literă corespunde câte unui capitol dedicat lămuririi abrevierii date, prin oferirea de sfaturi către ambele sexe, sfaturi ce au drept numitor comun COMUNICAREA. Este de la sine înțeles, așa cum a fost precizat în prima parte a cărții, că, tratată cu indiferență, lipsa de comunicare devine un cerc vicios, deoarece e singura situație în care „tăcerea nu e de aur”. Metoda propusă de autor pare să fi rodit, acesta primind scrisori din partea celor care i se confesau în primă instanță.

În momentul în care alegi o persoană să îți fie partener pe viață, Dumnezeu e martor. Îți alegi companionul pe care știi că mereu îl vei respecta, pe care știi că te poți baza, a cărui iubire necondiționată te învăluie la fiecare pas, căruia îi poți oferi cu drag întregul tău suflet, știind că va fi în siguranță. Iubește-l pe cel care te tratează ca și cum existați doar voi doi pe lumea aceasta, care te surprinde când te aștepți mai puțin, care știe că ești imperfect și, totuși, îți rostește contrariul.

Unul dintre capitolele care valorifică în mod special tematica biblică este „Adevăratul motiv al dragostei și respectului” – în care autorul convoacă legătura dintre om si Iisus, pe care o consideră esențială: „Este vorba despre tine și despre Iisus Hristos”, relatându-ne că problema omenirii privind căsniciile nu poate fi tratată drept „criză conjugală”, ci este, de fapt, o „criză a credinței”.

Demonstrându-i iubirea lui Hristos, crezându-I cuvintele, numai astfel poți spune că practici cu adevărat dragostea și respectul. „Un principiu fundamental”, spune autorul, reiese din aceste fapte: „tot ceea ce fac pentru partenerul meu de viață, fac pentru Hristos, în același timp”.

De fiecare dată când arătăm dragoste și respect aproapelui, Dumnezeu ne privește, motiv pentru care nu trebuie să încetăm a-i arăta de ce suntem capabili în numele iubirii, deși este foarte posibil să întâlnim, de-a lungul drumului, obstacole. Nu există termenul de „căsnicie perfectă”.

O căsnicie sănătoasă necesită implicare din partea ambelor părți, partenerii trebuie să se completeze unul pe celălalt atât în gânduri, cât și în acțiuni, să proiecteze perspectiva unei vieți la unison, o viață liniștită, în care dragostea –dovedită necondiționat – și  respectul devin motivele zâmbetelor de zi cu zi.