Coliba unchiului Tom – Harriet Beecher Stowe

coliba unchiului tom rezumat

Harriet Beecher Stowe, scriitoare faimoasă de origine american ce și-a petrecut existența ca activist al societății, ca filantropist și, nu în ultimul rând, ca autoare, a atins apogeul carierei prin publicarea romanului Coliba unchiului Tom, a cărui primă ediție a apărut în anul 1852, bucurându-se de un succes impresionant.

Lucrarea tematizează, în ansamblu, drama provocată de perioada sclaviei negrilor din America, bazându-se pe evenimente reale, observate personal de către autoare în Ohio și în Kentucky și studiate de către aceasta în cărțile de literatură aboliționistă. Firește că fiind tema dominantă a romanului, constituie o abundentă lecție de istorie, nu numai a Statelor Unite ale Americii, ci și a întregii lumi. Prin viziunea lui autoarei, aflăm poate despre cel mai straniu fenomen al secolului al XVII-lea.

În opinia multor critici literari, cartea reprezintă o lecție de viață, cei care o citesc putând deprinde o serie de principii pe baza cărora își pot dirija existența de zi cu zi. Una dintre cele mai importante idei ce rezultă din această carte este că, dacă ai un vis și nu trece o zi de la Dumnezeu fără să te gandești la el, vei realiza că merită să lupți, că ceea ce îți dorești cu adevărat se află de cealaltă parte a fricii pe care o porți.

Subiectul sclaviei este deosebit de bine portretizat, autoarea având talentul de a creiona viața grea pe care o duceau indivizii tratați ca pe niște simple obiecte, putând fi vânduți și cumpărați. Cu fiecare scenă, cititorului îi este demonstrat că practica sclaviei este o nenorocire ce nu poate fi asociată unei societăți cu un nivel ridicat de civilizație. Odată cu acest subiect, este înfățișată puterea degradantă a sclaviei, precum și forța iubirii creștinești care te poate ajuta să învingi pericolul.

În acele vremuri, opinia publică pretindea ca stăpânii își tratează sclavii în mod similar cu bebelușii ce au nevoie de instruire constantă și de pază permanentă. În lucrarea ei, Stowe respinge această idee, afirmând că cel mai bun lucru pentru un sclav este obținerea libertății. Publicarea cărții a constituit un impuls în mișcarea aboliționistă și a modificat opinia publică. Mai mult decât atât, opera a constituit cadrul pentru Războiul Civil.

Deși Coliba unchiului Tom descrie abordarea sclaviei, a insuflat conștiinței publice o serie de stereotipuri, mai presus de toate, modestia evlavioasă și rezistența rasei Negro în fața tuturor nedreptăților. Folosind un limbaj plin de figuri de stil și de imagini artistice, autoarea ne ajută să pătrundem în inima acțiunii, în mintea sclavilor, trăind cu intensitate momentele romanului.

În carte există puține pasaje ce fac referire la creștinism. Cu toate acestea, deși reduse la număr, devin semnificative, fiecare pagină a poveștii răsunând de credința autoarei.  Spre exemplu, două dintre personaje, Eva și Tom, devin simboluri ale iubirii infinite pe care Iisus Hristos o poartă ființei umane și ale voinței Lui de a se sacrifica în numele salvării omenirii.

În majoritatea capitolelor din roman, autoarea analizează problema sclaviei într-un cadru destul de liniștit, în care sclavii dezvoltă relații pozitive cu stăpânii lor. Aceste detalii nu ne sunt oferite cu scopul de a ne demonstra că răutatea sclaviei este limitată, ci pentru a expune năravurile sclaviei și dintr-o perspectivă mai puțin umilitoare.  În ultima parte, Stowe schimbă registrul, alegând să contureze prin comparație și partea mai puțin înfloritoare a sclaviei, parte ce provoacă suferințe de nedescris, iar forțele „diabolice” preiau controlul. Acest cadru barbar, ce emană numai duritate, în care sclavii sunt bătuți, abuzați sexual și chiar uciși, introduce ideea șocantă a discursului purtat de autoare: dacă sclavia reprezintă un lucru rău chiar și în cele mai „bune” cazuri, în cele mai rele cazuri, acesta este un coșmar din care cei care îl trăiesc nu mai au speranța de a se trezi la realitate.

Soluția generală în care autoarea crede este aceea de a-l accepta pe Isus în viețile noastre, indiferent de greutățile pe care le întâmpinăm, oricât de descurajați și de neputincioși ne simțim, deoarece el ne va călăuzi, prin forța divină, spre răspunsul corect, mereu. Dacă îi oferim iubire Celui de Sus, vom muri fericiți.

Cartea a reprezentat, pentru mulți, o trezire la realitate în ceea ce privește cruzimea cu care au fost tratați cei din rasa Negro și, în ciuda luptelor pe care le-au purtat reprezentanții acestora de-a lungul istoriei Americii, niciodată nu a părut destul – mereu au fost tratați cu superioritate. Plin de pilde și cu trimiteri religioase, romanul Coliba unchiului Tom vuiește de emoții, de tensiuni, de suspans, opune tragedia cu speranța și mizeria cu bogăția.

Citiți, veți rămâne impresionați – și mereu amintiți-vă: „Libertatea este disciplina liber asumată!”